După ce m-am odihnit puţin iau drumul oraşului pentru prima dată. Cum nu am mai fost niciodată în Sibiu încep prin a mă interesa despre istoria oraşului. Întreb pe ici pe colo câte un bătrân aşezat pentru o clipă pe o bancă şi aflu lucruri interesante. Aflu astfel că Sibiul e traversat de Cibin, un râuleţ nu foarte mare, dar care secţionează oraşul în două. De la acest râu i se trage şi denumirea de Cibinium în limba latină. Aflu astfel că denumirea nemţească a oraşului este Hermannstadt iar in maghiară Nagyszeben. Aflu de asemenea cu surpindere că oraşul este condus de un primar de naţionalitate germană. Mai interesant mi se pare că românii îl laudă cel mai mult. De altfel, oraşul poartă amprenta rigurozităşii specifice germane. Oraşul arată foarte bine după lucrările din ultimii ani. Chiar arată ca o capitală europeană. Ceea ce însă am remarcat este lipsa indicatoarelor de orientare turistică. Cum nu cunosc oraşul, trebuie să întreb la fiecare pas în ce direcţie să o iau, sau ce pot vizita.
Nu pot să nu remarc frumuseţea peisajului ce înconjoară oraşul, Sibiul fiind situat în apropierea
Munţilor Făgăraş, a Munţilor Cindrel şi a Munşilor Lotrului.
În drumul meu prin oraş întâlnesc un chioşc inscipţionat cu sigla capitalei culturale şi mă opresc pentru o clipă. Spre surprinderea mea găsesc suficiente obiecte care să îmi aducă aminte de Capitala Culturală europeană, de la brichete şi magneţi pentru frigider, până la pahare sau cărţi despre sibiu. Mă încumet şi eu să cumpăr o asemenea carte pentru a afla mai multe despre acest oraş minunat.
Mă aşez pe o bancă şi încep să răsfoiesc cartea: "
În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.
În zona actualului cartier Guşteriţa a existat o aşezare romană numită Cedonia.
Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de colonişti saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi parţial distrus de hoardele mongole.
Sibiul istoric dominat de Catedrala Evanghelică, aşa cum se vede din Turnul Sfatului
Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică
Timbru poştal românesc din 1967
În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Oraşul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle.
În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraş".
Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.
Din 1692 , odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukental.
În secolul XIX se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este primul oraş electrificat din România. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.
Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania."