Urcarea la Bâlea Lac

Pentru că ieri am făcut drumul pe jos până la Bâlea cascadă şi ne-am întors destul de târziu ne+am hotărât să înnoptăm la Cabană. Din păcate condiţiile nu au fost chiar cele mai bune. Adevărul că nici nu prea era lume la cabană, dar ce m-a durut pe mine mai tare a fost că nu era căldură, deşi afară era destul de frig, către zero grade, noaptea poate şi sub. Am stat cu noii mei prieteni până târziu la restaurantul de jos, depănând amintiri haioase din alte excursii sau peripeţii.
De dimineaţă ne-am trezit pentru a prinde la prima oră telecabina. Cu toate că ne-am greăbit a trebuit să aşteptăm cam o oră pentru a se aduna lumea. Cabina se pare că nu pleacă dacă nu este un număr minim de oameni, şi cum noi nu eram decât 4 a trebuit să mai stăm. Am petrecut timpul stând pe rucsaci in faţa clădirii şi jucând şeptică. Din păcate am pierdut mai tot timpul. Dar asta e. Poate câştig deseară.
În sfârşit ne urcăm în telecabină, privelişte este superbă cum urcăm peste crestele munţilor şi revedem de sus de această dată drumul parcurs ieri până la cascadă. Se vede şi drumul şerpuind printre stânci. Este incredibil că au reuşit să facă un asemenea drum, chiar aş vrea să revin o dată pentru a-l parcurge cu maşina. trebuie să fie interesant. Drumul acum însă este deja închis, văd chiar stânci aduse pe şosea iar în anumite locuri chiar este zăpadă. Se pare că drumul nu va fii curaţat decât la primăvară. Pe măsură ce urcăm prindem şi câţiva stropi de ploaie.
Ajungem însfărşit sus. Ne ducem repede la Cabană pentru cazare. Rămân de-a dreptul impresionat. Sincer eram puţin îngrijorat după condiţiile de la cabana de jos. Aici însă de cum intrii te învăluie o căldură îmbietoare, restaurantul arată superb, camerele oferă condiţii foarte bune.
Ne punem rucsacii în cameră şi plecăm pe munte să mai profităm de cele câteva ore de lumină. Aici a nins deja de ceva vreme iar pe alocuri zăpada chiar a rămas. Ne bucurăm astfel pentru prima dată în acestă iarnă de zăpadă.